Grădina Vlahiia, o poveste autentică românească

Tihnă. Roade. Omenie.

Acestea sunt cele trei cuvinte magice care guvernează întreaga activitate din Grădina Vlahiia, aflată în inima satului Snagov, la numai 30 km de București.

Cel care a gândit acest loc de basm a crescut în Făgăraș, dar s-a îndrăgostit iremediabil de zona Maramureșului. Astfel, Grădina Vlahiia stă sub semnul acestei minunate bucăți din țara mea frumoasă.

Mihai Eminescu, iubirea de neam între ieri și mâine

Am văzut evenimentul pe Facebook și am decis să merg. Era duminică, zi cu soare, dor de plimbare aveam. Când am ajuns acolo (Waze m-a dus la fix, până în poarta complexului), tocmai intrau și câteva femei îmbrăcate în ie. Ce drăguț! Iubescu portul tradițional românesc, îl port cu mândrie de fiecare dată când am ocazia.

 

Eminescu este un izvor nesecat de subiecte de dezbatere, sărbătoare, mândrie.. Merg la evenimente ce îl au cap de afiș fără teama că vor exista lucruri pe care deja le știu. Merg să aflu alte perspective, alt mod de a spune Eminescu, mulțumim!

Părintele Mihai Andrei Aldea ne-a povestit câte ceva despre iubire de neam (și nu numai) și ne-a răspuns la câteva întrebări venite din public. Mă bucur că a existat veșnica întrebare legată de moartea lui, dar nu a deschis nimeni subiectul bolii (rușinoase). Cât mai dăm voie acestor discuții de propagandă să existe? 🙂

Cu siguranță, recitalul susținut de ansamblul lui Nicolae Voiculeț, un naist foarte talentat, cu accente de hipster, fost elev al lui Gheorghe Zamfir, a reprezentat atracția întâlnirii.

S-a aplaudat, s-a cântat, s-a intonat imnul României – cântecul lui Ilie Năstase, prezent și el în sală.

La o plimbare prin Grădina Vlahiia

Locul a fost cum nu se poate mai potrivit pentru a face o plimbare în natură chiar de Ziua Culturii Naționale, ziua în care se împlinescu 168 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.

Principalele atracții?

Casele maramureșene

Case vechi, autentice, strămutate în Grădina Vlahiia cu întregul lor univers, rânduit după obicei și tradiție. Casele sunt botezate după frumoasele sate maramureșene de unde au fost aduse, iar camerele poartă nume de femei din partea locului.

Casa Bârsana, de exemplu, are patru camere denumite așa: Năstaca, Ștefanca, Simioana și Drăgana. :>

Puteți fi oaspeți în aceste case, le puteți închiria în regim hotelier. Oferte și detalii veți găsi pe site. Mi-a surâs tare mult ideea de a mă putea bucura, măcar pentru o seară, de traiul autentic românesc* – îmbrăcată în ie, înconjurată de icoane, ștergare, cergi și unelte. Ar fi cu adevărat o experiență unică!

*tradiție, tradiție, dar camerele sunt utilate cu băi cu cabină de duş (cu hidromasaj), televizor, telefon și internet. Camerele de la etaj dispun de aer condiționat. 😀

Muzeul icoanei, o replica a Manastirii Dintr-un Lemn din judetul Valcea, ctitor fiind Cristian Dumitrescu.

La interior regăsim peste 100 icoane provenind din Grecia, Rusia si Romania, cu o vechime incepand cu sec XVII. Totodata, picturile ce insufletesc si mai mult locasul sunt pictate direct pe lemnul Bisericii.

Muzeul țăranului maramureșean

Acesta se află în interiorul celei mai vechi case din Grădina Vlahiia, construită de Magdau Ion, crescator de animale, agricultor si tapinar (butinar), la sfarsitul sec. al XIX-lea.

Ferma

Cel mai tare m-a bucurat revederea cu ovinele mele dragi. 😀 Căprițe, oițe, berbeci. Acolo, chiar în mediul lor. Mi-am adus aminte de copilăria mea la țară.

Tot aici vei putea vedea cai, ponei, porci (roșcați și creți) și găini pitice. 😀

Plimbări

..cu trăsura vieneză, căruța sau sania tradițională, cu barca pe Lacul Snagov.

M-a impresionat cu adevărat acest loc și mi-am zis că voi reveni pentru a încerca bucatele din restaurantul aflat chiar la intrare, decorat, cum altfel?, ca într-o poveste autentică românească.

Tu ce zici despre asta?