Lucian Blaga, scriitorul „mut ca o lebădă”, și căsuța din Brașov, în care a locuit doi ani

Cu ocazia poposirii mele pe meleagurile brașovene, am ajuns să văd și casa în care a locuit Lucian Blaga timp de doi ani, atunci când era elev al Liceului „Andrei Șaguna” și a publicat prima sa poezie (Pe țărm).

Lucian Blaga, scriitorul „mut ca o lebădă”

Născut în județul Alba, satul Lancrăm, pe 9 mai 1895, Lucian Blaga avea să vorbească abia la vârsta de 4 ani. Scriitorul a spus despre sine că era „mut ca o lebădă”, tăceri pe care și le-a păstrat și la vârsta maturității.

Al nouălea copil dintr-o familie cu tată preot și mamă pe care o va pomeni în scrierile sale ca „o ființă primară”, Blaga a urmat cursurile școlii primare germane din Sebeș. Între 1906 – 1914, va fi elev al Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov. De teama înrolării în armată, acesta se înscrie la Facultatea de Teologie din Sibiu. Studiază filosofia și biologia la Universitatea din Viena, locul în care își va cunoaște viitoarea soție, Cornelia Brediceanu.

Purtându-și mereu satul natal cu sine oriunde va merge, sat ce poartă-n nume „sunetele lacrimei”, Lucian Blaga îl evocă de cele mai multe ori ca pe un tărâm aproape mitic. La vârsta de 24 de ani, va publica volumul Poemele luminii, una dintre cele mai cunoscute opere ale sale (alături de Trilogia culturii, În marea trecere sau drama Meșterul Manole).

În scrierile sale se va observa admirația scriitorului pentru filosoful german Schopenhauer, românul Conta, danezul Höffding și francezul Bergson. Mi se pare util de menționat faptul că Lucian Blaga l-a întâlnit pe Mahatma Gandhi, părintele Indiei, întâlnire despre care a ținut și o conferință. Firește. 😀

Tema centrală a scrierilor sale a fost reprezentată de lumină, fiind adesea numit un „poet solar”. Miracolul a fost cel care l-a fascinat pe Blaga în numeroase rânduri, la fel ca iubirea, în sensul ei cel mai înalt, timpul, considerat ca marea treceresingurătatea și, nu în ultimul rând, satul românesc.

Am filmat de curând #PoeziaSăptămânii în care am recitat chiar o poezie semnată de Lucian Blaga.

Urmează încă un episod în această săptămână, așa că dați Subscribe acoloșa, să fiți pe fază când îl lansez. 😀

Lucian Blaga și căsuța din Brașov, în care a locuit doi ani

Casa memorială în care s-a născut Lucian Blaga se află, așa cum spuneam, în satul Lancrăm, județul Alba, acolo unde a fost îngropat (a murit pe 6 mai 1961, la vârsta de 66 ani). În Brașov, acesta a stat doar pe perioada liceului, iar în casa la care am fost eu a locuit doar doi ani (conform surselor de pe internet). Contrar așteptărilor, nu am găsit informații în online despre această casă aflată pe strada Constantin Lacea. Am descoperit-o întâmplător pe Google Maps și am zis că merită să dau o fugă până acolo.

Nu este departe de centrul istoric al Brașovului, de Piața Sfatului sau Biserica Neagră. În drumul meu, am descoperit și alte obiective turistice pe care vă sugerez să le bifați (locuri despre care vă voi povesti într-n articol viitor, să nu mă abat prea mult de la tema de astăzi). Bineînțeles, Liceul „Andrei Șaguna” se află la numai câteva minute de casa despre care vă vorbesc. Ce bucurie trebuie să fie să poți locui atât de aproape de liceu!… (Spun asta gândindu-mă la faptul că eu a trebuit să locuiesc în alt oraș, departe de casă, de la numai 14 ani.)

Ajunsă în dreptul casei cu nr. 10,  am descoperit niște geamuri vechi, acoperite cu cearșafuri îngălbenite de lumina soarelui. În partea dreaptă, stă cuminte o plăcuță ce amintește de scriitor.

Am încercat să intru, poarta era blocată (deși Google Maps mă anunța că voi găsi ușa larg deschisă pentru o vizită). Am tras cu ochiul prin crăpături de gard, dar nu am putu înțelege mare lucru. Așa că am fotografiat cum am putut ținând camera deasupra gardului. O casă nelocuită, cu o prispă tradițională, închisă cu multe ferestre din sticlă ce poartă urme de ploaie amestecată cu praf.

Nu-mi venea să plec. Am sunat. Am mai sunat o dată, același rezultat. Liniște și nici țipenie de om. Așa că am plecat la vale, admirând străduța așternută la poalele muntelui Tâmpa.

Întâlnirea cu Dorli Blaga, fiica lui Lucian Blaga

Într-o seară ploioasă, am mers la lansarea filmului Tatăl meu, Lucian Blaga, în Bucureștiul anului 2015. O întâlnire emoționantă despre care am scris pe opisicaneagra.ro.

Îmi doresc să ajung în vizită și la casa memorială din Alba, despre care să povestesc într-un nou articol din seria mea dragă „Case memoriale”. Până atunci, să ne citim cu bine și… lumină!

Tu ce zici despre asta?